De altminteri, un roman foarte bun scris de JEROME DAVID SALINGER
|
||||||
De unde începe totul?
Această căutare trebuie să rezolve misterele vieții atunci când cele mai simple întrebări nu-și găsesc răspunsul. De ce suntem aici? De ce visăm? Vom putea vreodată schimba ceea ce suntem? Suntem, de fapt, creații ale rutinei. Creați să ne ascundem în confortul propriu. În esență suntem cu toții suma fobiilor noastre. Pentru a ne înfrunta destinul, trebuie să facem față acestor fobii și să le înfruntăm, chiar dacă ele provin din necunoscut. Ne imaginăm a fi mandatari ai propriilor noastre destine, capabili de autodeterminare. Dar ne putem oare alege singuri calea evoluției? Sau a decadenței? Sau o formă mai presus de noi ne direcționează? Dintre toate abilitățile noastre, liberul arbitru este cel care ne face unici. Prin el avem o șansă mică, unică, de a păcăli soarta. Și numai prin el putem redeveni oameni. Viitorul e plin de promisiuni. Prezentul e plin de speranțe. Evoluția este oare cea care ne conduce? Știința este cea care ne arată calea? Sau divinitatea este cea care ne protejează? Cu toată fronda sa, problema majoră a ființei umane rămâne incapacitatea de a-și alege singură calea.
Și, cu toate astea, întrebarea esențială care se pune este: ghilimele** De ce p#l@ lu’ Moș Crăciun, românul nu reușește să-și scoată capul din cur și să înceapă să gândească singur pentru el?**am închis ghilimelili’
Buei, ce mi-a fost dat să văd astăzi, pot să vă spun că m-a lăsat pur și simplu cu fleanca pe genunchi și mi-a bulversat sinapsele, de am făcut febră musculară la mestecătoare de-atâta râs.
So, pe drumul
Însă priviți filmulețul și observați cât sunt de specializați unii dintre ei.
Un fel de “Filantropica” pentru căței:
După cum se știe, televiziunile românești se împart în doo categorii: alea nasoale și celelalte, care sunt și mai nasoale, dar la care penibilul și grobianul sunt ridicate la rang de artă. Când privești emisiunile ăstora, simți cum preț de câteva secunde inteligența ta reușește să coboare pâna la același IQ cu cel al interlocutorilor, de-ți vine să te iei singur la șuturi în cur doar pentru că te uiți la așa ceva. Specialiştii în împroşcat rahat pe sticlă şi experţii desueți în trăncăneală ne prezintă zi de zi tot felul de gunoaie needucate, analfabeți și dislexici care au devenit chiar formatori de opinie. Iar cum cel puțin juma’ din oamenii acestei țări au creiere de retardați cu pretenții de profunzi și nu pot asimila informația (care între noi fie vorba, lipsește cu desăvârșire) decât la nivelul de înțelegere al unui cimpanzeu prost dresat, devine clar de ce au succes discuțiile tocșoistice.
Ce mi se pare mie cu adevărat isterizant este frecvența cu care aceste televiziuni de rigolă ne inoculează rahatul ca pe ceva normal și unanim acceptat. Titlurile gen “șoc, groază, incredibil” au devenit expresii banale în a exprima lucruri puerile și informații ce nu transmit nimic concret. Ultima bășină trasă de Gigi Fecali, sindrofiile fotbaliștilor ori noile țâțe siliconate atașate de corpurile distrofice ale unor panarame cu pretenții de femei au devenit Breaking News-uri. Sunt gălbejite burtierele ecranelor cu tot felul de promisiuni de știri de senzație, doar-doar o să te țină ca proasta-n prispă în fața sticlei, pentru ca a doua zi să se laude ei cu ce reitinguri au avut fiecare în intervalul orar 18,53-18,54. Who fucking care?
Din rațiuni ce țin de igienă mentală, eu am renunțat să mă mai uit la talkshow-uri tv pentru că dialogul “civilizat” a devenit oricum demult un semn de labilitate psihică. Însă tot românul se uită la scandaluri, deoarece pentru el a rămas singura coordonată pe care se înscrie viața sa demnă de milă, în buna tradiție a intoleranței și a regresului moral în care suntem crescuți cu toții. Măruță, Capatos, Kanal D, RTV, DD, Antenele au ajuns să dea dovadă clară de imbecilitate cruntă. Numai și numai emisiuni perfect inutile în care este promovat cu obstinație jegul. Tone întregi de prostie și prost gust, doar pentru reiting. Cică asta cere publicul. Futu-vă-n suflet de cerşetori de atenţie ce sunteţi! Dar ați întrebat vreodată ce vrea publicul? Ați încercat măcar să oferiți și altceva decât decadență? Vă spun eu! Nu. Așa că lăsați-o mai moale cu schimbatul postului dacă nu-ți convine ce vezi! E ca şi cum ai promova pornografie la ore de maximă audienţă şi cui nu-i convine, să schimbe canalul, aşa-i? România a ajuns țara în care Radio Zu este lider pe radio, iar OTV-izarea s-a cam desăvârșit peste tot. Și asta spune multe despre noi ca nație.
Citeam azi pe net știrile, când deodată am simțit cum mi s-a umflat pleoapa de la o fițuică, de-am simțit pe loc nevoia să pătrund plenar în problema cu pricina. Cică la Acces Direct a fost invitată, pentru a nu știu câta oară, Ioana Tufaru, de care și-au bătut joc din nou “deontologii” de la Antena1. Știrea e de aici.
Poate nu știați, dar această femeie, care este și fiica Andei Călugăreanu, e puțin dereglată la mansardă. Ce face Simona Gherghe, această divă a televiziunii cu față nereușită și carismă de omidă umedă, ce respiră prostie? După ce acu’ câtva timp emisiunea ei a fost amendată de CNA pentru subiectul în cauză, idioata recidivează. Deficitul de inteligență și goana după senzațional ale histrioanei au făcut ca subiectul să fie reluat și s-o denigreze iar pe această Ioana Tufaru. Că nu’ș ce-a mai făcut și a dres respectiva, chiar nu are importanță. Faptul că această femeie are probleme psihice, iar tu speculezi acest lucru, asta deranjează, Ghergheo! Ție-ți garantează show-ul un om lipsit de orice fel de apărare? Păi, băi cretinilor! O axiomă de bun simț spune că (să vorbesc tocșoistic, pe înțelesul vostru), dacă un om s-a căcat pe el din varii motive, nu începi să emiți judecăți olfactive și nici nu contempli mărinimia căcatului. Îl trimiți pur și simplu să-și schimbe chiloții! Atât!
Însă “oamenii” din această țară au ajuns să citească lumea pe dos și să pretindă că tot ea, lumea, îi înșală. “Bravo”, bă! E clar. Suntem o gintă de deboșați și retrograzi, un popor cu o mentalitate fundamentalist-ortodoxă, în care proscripția a înlocuit demult bunul simț. Toți judecă orice, toți își dau cu părerea despre orice, ca niște neaveniți ce sunt.
De 23 de ani încoa’(e) biserica inoculează numai și numai spiritul gregar, prin care controlează masele. La fel se întâmplă și cu televiziunile. Și uite așa au devenit românii un neam de flaimoci și indolenți, ce nu-s în stare să gândească pentru ei nici măcar când merg la căcăstoare.
Ultimul “flavor” de inteligență colectivă românească s-a întâmplat zilele astea. A murit Sergiu Nicolaescu, iar ultima sa dorința a fost să fie incinerat. Tot balamucul ce a urmat, cu cenușă, televiziuni, popi, ortodoxie și bigotism n-au făcut altceva decât să ne confirme încă odată starea acestei națiuni: neam de mancurți și troglodiți, avizi de jeg și mizerie!
Stau și mă întreb: oare chiar am ajuns în partea cea mai de jos a lumii?
And I`m lost În dicționarul limbii române avem așa:
Cópos, -ă, cópoși, -șe, adj. (reg.) chel, pleșuv.
PATRÍCIU, patricii, s. m. 1. Titlu nobiliar, instituit în Imperiul Roman de către Constantin cel Mare, păstrat și în Imperiul Bizantin; persoană care avea acest titlu. 2. (Înv.) Patrician (1); p. gener. nobil, aristocrat. – Din lat. patricius.
În viața publică din România avem doo personaje, George Copos și Dinu Patriciu. Isn`t it ironic, don`t you think?
Eu le-aș schimba doar prenumele în Harpagon Copos și Fripon Patriciu.
Eheii, cât charientism!…
… între primul şi al doilea pahar, e destul timp să mai bei încă vreo şasă.
Dragi bitongi eurorurali, coafeze lobotomizate, caltaboşari/cârnăţari, pseudointelectuali retrograzi, părerologi siniştri din televiziuni, susţinători de PP-DD (bai dă uei, daţi un sărci pe gugăl şi vă cruciţi), USL-aci, ARD-işti, conţopişti, corporatişti, Mama Omida, Sora Matilda, văru` Jan (recte Vozganian), voi toţi ceilalţi posesori de buletin şi creier de euglenă, am un mesaj pentru voi:
În rest votaţi ce vă dictează conştiinţa şi creierele voastre netede.
Într-o țară în care predomină anomia, bunul simț nemaifiind demult o virtute, dezbaterile tocșoistice au înlocuit buna creștere, platitudinea fiind cuvântul de ordine (saltinbanci gen Jiji, Crin sau mai știu eu ce DD-uri au ajuns să ne țină cu ostentație lecții de moralitate), curvele desuete se afișează la brațul politrucilor/fotbaliștilor/maneliștilor că dă bine la imajine și la carieră, oamenii din televiziune gen Gâdea sau Mircea Badea au devenit formatori de opinie, iar gâlceava e la mare căutare că face “reiting”, ectcetera, ectcetera… ei bine, într-o țara din asta, cineva, pe numele său Tudor Giurgiu, a făcut un scurtmetraj. Punct.
Ce premii a luat acest film puteți citi aici. Materialul îl puteți vizualiza mai jos.
Atât!
|
||||||
Copyright © 2015 Blogu` lu` Dan - All Rights Reserved |